Fără exagerare, s-au scris păduri de cărți pe marginea sorgintei și analizei divinității. Unii au scris în încercarea de a completa neperformant sau chiar nefericit Biblia, alții Coranul, Torah, Talmudul etc, unii pentru ca nu au avut un subiect mai bun prin care să se remarce, alții din convingerea sincera că vor reprezenta o făclie… După 6000 de ani de studii pe acest subiect, când se ridică cineva să mai scrie, te întrebi pe drept ce obiectiv ar putea avea și ce s-ar putea spune și adăuga? Solomon declara că “nu este nimic nou sub soare” și deci probabil sunt preluări și compilații de concepte anterior enunțate, concluzionând frust, dar nu întotdeauna explicit: “…nu este ceea ce crezi…; …nu este ceea ce pare…”, negaționism care în proporție de 99,99% este justificat nu pentru că autorul ar cunoaște adevărul, căci iluminarea lui de către Divinitate este exclusă, ci pentru că șansele de rătăcire pe tărâmul infinității Ființei Supreme sunt extreme. Creierului nostru nu poate înțelege ceva atât de complex, ceva atât de departe și de nepătruns, ceea ce nu ne interzic dezbateri transcendentale, dar nu din poziția “autorității” de autor de carte care te lămurește că “nu așa” și “nici așa” nu e bine, și că eventual, cel mai bine ar fi să crezi că lucrurile stau cam cum le spune el. Părerile oamenilor sunt importante la bucătărie, în electronică, IT, puțin la grădinărit, dar neglijabile în transcendental. Regretabil, omenirea nu poate explica funcționalitatea unei furnici, pardon, de abia se poate explica funcționalitatea celei mai banale celule. National Geografic este de părere că dacă ar fi așternute în scris instrucțiunile conținute în ADN-ul unei celule “ar umple 1000 de volume a câte 600 de pagini fiecare”, după alți specialiști aceasta apreciere ar putea fi însă optimistă… Omenirea este declarată “repetentă la transcendental”. Chiar dacă omul ar înțelege natura lui Dumnezeu (dezirabil dar imposibil), câte miliarde de miliarde de tomuri așternute pe câte miliarde de pagini fiecare ar trebui să fie conțină informațiile despre El?

17 April2021 · Florin Chitiul · 0 Comments

        Prin aceasta sustin că orice persoana de-a lungul timpului își dezvoltă propria religie, propriul crez si chiar cult. Nu vom evalua urmatoarele grupuri de persoane:

  • neinformate,
  • gresit informate,
  • labile sau
  • persoane nu a citit nici o carte

nu, ci vom evalua si studia grupul persoanelor culte, personalităților si chiar topurilor societății.
        Am avut ocazia să citesc mari si mici scriitori, vii și morti, mai api să discut cu persoane inteligente si culte. Am constat ca toti acestia scandeaza repetitiv urmatoarele vocabule: logic, logică, ratiune, rational, inteligență, bun simt, se cade etc, aceste persoane vor face bref obiectul studiului nostru.
        Cu surprindere am constat că majoritatea, deși lângă cuvântul de ordine logica “fapt”… “aceasta este un fapt”, adică un fapt demonstrat științific, în laborator sau matematic ………. Prin aceste aserțiuni cu caracter de axioma, acestor expresii serios fondate, obstinat, la un moment deranjant, intervin expresii de genul: “foarte probabil”, “se pare”, si în cele din urma imbatabilul si suluabilul ???? “eu cred”. Si despre acest “eu cred” doresc sa discutam în continuare.
        Este absolut dezarmant să constatam atât în cercurile înalte, cum ziceam, cât si în cele comune, oamenii și-au dezvoltat o manieră de demonstrare a propriilor concepte si a propriilor teoreme …. (114:02:033) argumentului care după opinia lor este incontestabil si anume “eu cred”. Acest idiom nu face referire direct la credința habotnică religioasă, face referință la o cunoaștere extrasenzoriala a celui care face introspecția, de natură să enunțe o accesiune incontestabila, cu caracter de adevăr, ca un postulat. Sa dam câteva exemple ca să înțelegem în ce context o persoana cu studii medicale, respectiv medic, face referință la propria afecțiune medicală:

  • “Nu cred că este așa de grav”. Începând de la aceasta propoziție, care este aparent nevinovata si oarecum fondata pe propriile senzații sau trăiri vis a vis de afecțiunea de care suferă, se merge mai departe, până când se fac aprecieri în baza unor sentimente sau unor capacitați paranormale pe care le-ar avea acea persoană, relativ la acea boală, cum ar fi: “mă îndoiesc”, “mă îndoiesc profund că aș avea cutare si cutare complicație”, “nu cred că”, “nici nu se pune problema să”, “nici într-un caz eu nu am cutare si cutare afecțiune”… Astfel că, încetul cu încetul, discuția derapează de pe tărâmul solid al cunoștinței spre tărâmul ficțional, speculativ, al bănuielilor, uneori fondate, alteori complet nefondate, astfel încât dorința persoanei de a nu suferi de o boală se transformă într-o încredere neclintită bazată pe acea dorință, nicidecum pe realitatea înconjurătoare sau mă rog, pe fapte. Si de acolo exemplele pot continua pana la ????tunulul212:04:222 mecanic auto care spune: “Nu cred ca are ceva turbo”. Doar așa e vorba de o credință, o emisie a unei păreri bazate în parte pe experiență, in parte pe intuiție, intuiția care nu poate fi cuantizată științific, nici matematic, nici fizic, nici măsurată cu un aparat inventat deocamdată si care în proporție de 60-70% s-ar putea sa fie adevărat.
22 December2020 · Florin Chitiul

13 decembrie 2020, la Bargau, On the Ply, adica pe Plai

Am ajuns la urmatoarea concluzie:
        Exista persoane care la o confruntare, directă, învață să pună întrebări. Întrebările sunt directe, cu două scopuri cel puțin:

  • Primul, este acela de a bloca interlocutorul din plăcerea de a simți că interlocutorul este blocat si
  • Al doilea motiv, din plăcerea de a simți că celalalt e pus la colț, în sensul că nu mai are ce răspunde.
  • Există situația a treia în care aceste tendințe ale acestuia care chestionează merg împotriva propriului interes. Deci acestea au loc in momentul in care se pun întrebări de genul: Copilul tău este bolnav si trebuie să primească sânge, îi dai, îl lași să trăiască sau moare? Da sau Nu? Scurt. La o astfel de întrebare, în general nu se răspunde, se răspunde prin: Nu, nu se răspunde prin Da sau Nu pentru că sunt foarte multe nuanțe de gri care trebuie luate în considerare.

→ Read more...

15 December2020 · Florin Chitiul

Putem face o corelare intre acestea? Da.
Exista vreo corelare intre Obiceiurile alimentare, epidemii și pandemii? Foarte probabil.
De ce este foarte probabilă asocierea incubării și contagiunii afecțiunilor “moderne” cu alimentația? Unul dintre răspunsuri vine cu certitudine din Biblie.

Pentru omul contemporan care gândește

15 March2020 · Florin Chitiul

Copiii nu ar trebui lăsați să greșească, după cum o știu doar părinții care și-au pierdut copiii… Oare câte miliarde de greșeli ale părinților, bunicilor și străbunicilor vor evita să le facă copiii dacă și-ar dori să producă și cel mai banal telefon celular? Sau nu e același lucru și în cazul greșelilor și experienței cotidiene? Mă simt muuult mai confortabil așezându-ma pe scaunul dentar al fiului unor medici stomatologi deoarece sunt convins ca aceștia au insistat ca odrasla să nu le repete greșelile. Și da, multe mai sunt…

→ Read more...

04 November2019 · Florin Chitiul · 0 Comments

Ca este o criza a forței de munca în România o știm. Nu știam însă ca ar fi și o criza a bunului simt care nu costa bani și este la îndemâna oricui. A-ți lua pauza unilateral la locul de munca de un telefon sau Facebook, etc e boala veche a Românului și o înțeleg, dar nu înseamnă ca o aprob.

→ Read more...

18 August2019 · 0 Comments

Ne Vedem în Paradis !

(21 martie 1937 - 3 Iunie 2019)

Ghiniță Emil Tanasă Ioan

Provenind dintr-o familie mic burgheză, fiul lui Gheorghe, de profesie inginer agronom și al Anei, Ghiniță Emil s-a născut în data de 21 martie 1937 în orașul Beiuș, județul Bihor.

În anul 1956 cu ocazia revoluției din Ungaria, a luat poziție alături de revoluționari pentru a o promova și în România, fiind în consecință acuzat de uneltire împotriva regimului comunist. A fost astfel condamnat la 4 ani de detenție din care a executat 2 ani. In închisoare se întâlnește cu deținutul Sel Iuliu condamnat pentru activitatea sa în organizația Martorii lui Iehova, care îi depune o mărturie temeinică. După executarea celor 2 ani de detenție, fiind fascinat de învățăturile biblice, Emil Ghiniță ia legătura cu grupul religios al Martorilor lui Iehova din Oradea (clandestin la acea vreme), iar în 23 august 1963 s-a botezat în Crișul Repede, Oradea.

         Se căsătorește apoi cu Veronica, iar în urma acestei uniuni i se nasc 2 copii, Dan și Veronica.

→ Read more...

04 June2019 · 0 Comments

        Potrivit cronologiei biblice, in 4026 î.e.n. are loc crearea lui Adam, 2370 î.e.n. Potopul, 1943 î.e.n. Legământul cu Avraam, 1513 î.e.n. Exodul din Egipt, 33 e.n., 16 Nisan Isus este înviat, ≈ 96 e.n. Apostolul Ioan scrie ultima carte biblica, Apocalipsa.

→ Read more...

18 March2019

Banii sunt acel catalizator, acel lubrifiant al inimii care face ca omul sa își demaște adevărata personalitate. Banii declanșează si descătușează sentimentele ascunse ale trăsăturilor visceral ascunse ale caracterului uman punand in miscare rotile minuscule si deceland lacomia, dorintele tainice, ambitiile nesanatos de mari, care angajeaza tendinta malformarii realitatiii si chiar minciuna.

~~LINKBACK~~

20 November2018 · 0 Comments

Oamenii la vârsta de 10 ani vorbesc copilării, după alți 10 ani emit filosofii de viata si religioase din postura unor zei, derapări ale exaltării vârstei, iar la 80 de ani propovăduiesc concepte, aforisme si precepte calitativ ușor superioare celor anterioare, dacă nu cumva sunt deja schizoide. Asadar, nu voi citi emanațiile oamenilor inafara titlului informativ, a faptului divers sau chiar a bârfei de șanț.

→ Read more...

11 November2018

         Avem noi multe libertăți, unele dobândite, altele însușite din mers, confiscate și în sfârșit, libertatea adevărului; liber la naufragiu însă? Slabe perspective :). Privită din mormânt, nașterea e lansarea la apa a viitorilor naufragiați. Privită dincolo de el, nașterea a cadoul suprem care depășește orice forma geometrica extrapolata si atribuită furtunilor vieții (vezi triunghiul Bermudelor, etc). Adam si nevasta au avut suficient liber arbitru pentru a ne destina si predestina morții. Părinți iresponsabili, ca multi alții de mai târziu… Nici unii nici alții nu au scuze. Liberul arbitru însă nu conferă libertate totală. Libertatea fiilor lui Dumnezeu nu este aceea de a se arunca pe ferestră. Sa nu confundăm deci liberul arbitru cu libertatea. Libertatea este ceva independent de noi, este un statut, o axiomă chiar. Libertatea relativa (pentru ca libertatea absoluta pentru oameni nu exista) este de sorginte divina, iar viata este un cadou de care nu dispunem discreționar (la care se adaugă o infinitate de lucruri pe care nu le cunoastem).

21 October2018

         Ce este credința? Dacă fiecare ne-am lua libertatea de a da definiții, cum ar fi în cazul de fata definirea credintei, noțiunea de autoritate informațională nu mai exista și fiecare poate crede ce vrea, ca tot credincios se numește… iar cel necredincios, tot credincios se numește si el, pentru ca și el crede în necredinciosia lui…

→ Read more...

19 October2018

Unii copii se nasc orfani…

~~LINKBACK~~

13 May2018 · 0 Comments

Printr-o suita de experiente pozitive si negative, am ajuns la următoarea concluzie:

Nu mai cred în cinstea dobândită. Cu cinstea oamenii se nasc! Cinstea nu este o haina subțire de vara pe care sa o schimbi la comanda sau din necesitate…

~~LINKBACK~~

13 May2018 · 0 Comments

Nu există o diferență fundamentală intre dorința copiilor și a adulților de a intra în memoria colectivă. Nu este clar dacă o asemenea aspirație este sau nu sănătoasa… Problematica unei atari dorințe survine atunci când nu există un fond real care sa o justifice.

Forțarea în acest caz a publicității cu orice preț, cu mijloace care astăzi sunt la indemna oricui are timp și bani de investit, ca sa nu zic de pierdut, fiecare dorind sa devină vedetă, după cum în adevăr în particular și este, aduce din păcate și induce pseudovaloarea. Astfel, intrarea în ‚memoria colectivă’ devine un scop în sine în loc sa fie o consecință…

~~LINKBACK~~

01 May2018 · 0 Comments

Este foarte important sa ne cenzuram modul de gândire și de exprimare. Adevărurile pot fi spuse în mai multe maniere, unele cu tact mai mult sau mai puțin variabil. Un adevăr exprimat in mod provocator, necizelat cu accente extremiste, risca sa nu aibă valoare de adevăr datorita impactului negativ asupra interlocutorului sau audientei. Când emitem propoziții cu valoare de adevăr trebuie sa fie pozitive în mod direct proporțional cu adevărul ce le conțin.

→ Read more...

24 April2018 · 0 Comments

<wip>book|

Se face caz de acest sentiment, dar majoritatea il in incearca doar prin eliminarea resentimentelor sau chiar a urii

</wip>

24 April2018 · 0 Comments



Rezumat Treziti-va Nr. 1, 2018

~~LINKBACK~~

24 April2018 · 0 Comments

Ma laud cu luna de pe cer ca sa nu încep sa ma laud cu pământul și apoi cu ţara, județul și mai apoi cu cartierul Ferentari, sau ca m-a făcut mama oltean… sau băiat ori poate fată 🤔… Cu luna-i simplu: nimeni nu-i poate determina forma și mărimea și nimeni dimprejur nu prea are merite pentru frumusețea ei.

→ Read more...

24 April2018 · 0 Comments

Sunt multe persoane de spirit care alocă timp și efort substanțiale pentru studierea quark-urilor, de la progresii de toate genurile pana la contrapunct. Mari lucruri… poate nu chiar atât de mari ca aflarea scopul existentei omului pe tera, dar se apropie în importanță. Toate acestea cunoștințe grandioase sunt tangibile pentru unii, fără a sari peste etapa plămădirii sarmalelor.

→ Read more...

Evoluia vietii noastre se aseamana cu malurile unui rau: sunt uneori asemanatoare dar nu se repeta niciodata de-a lungul cursului sau. Dorim sa perpetuam o stare de bine, un fapt unic, care de altfel nu ar mai fi unic perpetuat. Noi dorim poate perpetuarea emotiei unicitatii, ceea ce iarasi nu se poate. Proiectam ziua de maine refectand neimplinirile de ieri si pastrand in minte amintirea placuta de alaltaieri, si desi nimic ju este nou sub soare, totusi nimic nu se va mai repeta.

Cotidianul e un curs de ape cu forme ujice si irepetabile, unde gheata iernii este memoria individului si chiar a umanitatii

24 April2018

Dorinta cuiva de a intra in amintirea memoriei colective este este specifica parintilor cu performante familiale mediocre,care ramanand corigent la edificarea unui nume bun in familie incearca sa si-l obtina prin dezinformare afara.

24 April2018 · 0 Comments

<callout type=“primary”>

Caloriferele din saloane și băi, tacute

Elicopterele vin și pleacă zilnic, însă chiar dacă este Octombrie, cu ale sale 5 Cº, caloriferele din saloane și băi continuă în tăcere să fie reci…
Confortul termic este resimțit diferit la diverse temperaturi ambientale de cameră: unii prefera 22°C, alții 24°C sau chiar mai mult. Totuși cele 14°C în camera și 16°C în baie, datorită unui ventilator pe care nu-l puteam face să înțeleagă în nici o limbă ca eu nu ma prezentam pentru necesitați fiziologice, ci pentru a face duș, mă fac să cred că noi, descendentii contingentelor comunistilor ne declaram profund nedumeriti. DA, ne sacrificam și plătim cherosenul temperaturilor ridicate ale motoarelor elicopterelor, Dar in spitle, in spitale de ce e cumplit de frig?.

→ Read more...

24 April2018 · 0 Comments

Câți dintre noi nu se cred unici, după cum și suntem? Câți însă dintre noi cred că visurile lor sunt atât de personale, atât de originale, încât le aparțin și dețin copyright asupra lor? Da, mulți dintre noi. Arareori însă visurile noastre ne aparțin, asta dacă nu cumva visăm să întindem un cablu pe sub ocean…

→ Read more...

24 April2018

Speranta este combustibilul care transcende visele in cotidian. Reprezinta o punte intre realitate si fantastic. Uneori fantasticul poate fi apropiat, alteori el ramane la fel de indepartat pe toate durata vietii unui om, oricate punti ar construi speranta spre acesta. Speranta in a fi mai frumos, mai bun, mai iubit, mai iubitor, poate reprezenta o punte spre un fantastic intangibil.

24 April2018 · 0 Comments

A nu se confunda cu mielul Pascal, care este încărcat de simbolisme.

Este adevărat însă că altora le-a trebuit ceva timp sa înțeleagă faptul că este un mit necesitatea omului de a-și procura proteine din carne, ba mau mult, carnea ar putea fi chiar otrăvitoare… Dar nu dezbatem aici subiectul. Copiii care beneficiază nu doar de îndrumare teoretică, dar și de un exemplu practic în familie, sunt realmente favorizați. Povestea cărnii este o religie de la care, ca să te convertești, este necesară flexibilitate, inteligență practică, puțină voință dar cel mai important o asociere potrivită. Toți cei de la masă au mâncat cârnaț… s-a-întâmplat așadar că am recidivat… But I am clean now :)

→ Read more...

24 April2018
  • by Florin Chitiul