20 - Proverbe

2005, Mai Bistrița

PROVERBE ENGLEZĂ OBSERVAŢII PROPUNERE
1:9 9 For they are a wreath of attractiveness to your head „Căci ele sunt o cunună plină de farmec pe capul tău…” Obiectele nu prea pot avea farmec. „Căci ele sunt o cunună plăcută (atrăgătoare) pe capul tău …”
1:10 10 My son, if sinners try to seduce you, do not consent. “Fiul meu, dacă nişte păcătoşi încearcă să te seducă, să nu cedezi.” Seducţia nu se prea potriveşte cu contextul. A seduce pe cineva să ucidă sună cam discordant.   a ademeni, a amăgi, a atrage, „Fiul mau, dacă nişte păcătoşi încearcă să te ademenească (atragă) să nu cedezi.”
1:11 11 If they keep saying: “Do go with us. Do let us lie in ambush for blood. Do let us lie in concealment for the innocent men without any cause. „Dacă zic: „Vino cu noi! Să stăm la pândă ca să vărsăm sânge. Să stăm într-un loc ascuns ca să-i atacăm fără motiv pe cei nevinovaţi.” „Dacă îţi vor tot spune: „Vino cu noi. Să stăm la pândă pentru (a vărsa) sânge. Să ne ascundem  fără nici un motiv împotriva oamenilor nevinovaţi.
1:14 14 Your lot you ought to cast in among us. Let there come to be just one bag belonging to all of us” „Aruncă-ţi sorţul cu ai noştri şi asociază-te cu noi. Să fie o singură pungă pentru toţi. Este vorba de destin, soartă. Cum ar veni, «încredinţează-ţi soarta în mâinile noastre». Apoi, mi se pare că nu există sorţi la singular. Trebuie să-ţi arunci sorţii printre noi. O singură pungă să avem cu toţii. 
1:17 17 For it is for nothing that the net is spread before the eyes of anything owning wings. „Căci în zadar este întinsă plasa înaintea ochilor tuturor păsărilor.” „Căci în zadar se întinde plasa în văzul celor înaripate.”
1:20 20 True wisdom itself keeps crying aloud in the very street. In the public squares it keeps giving forth its voice. „Adevărata înţelepciune strigă cu putere pe stradă. Ea face să-i răsune glasul în pieţele publice.” Nu prea este redată ideea continuităţii. „Adevărata înţelepciune strigă necurmat cu voce tare pe stradă. Necontenit face să-i răsune glasul în pieţele publice.
1:21 21 At the upper end of the noisy streets it calls out. At the entrances of the gates into the city it says its own sayings: Ea strigă la capătul cel mai îndepărtat al străzilor zgomotoase. Îşi spune cuvintele la intrările porţilor oraşului. Dacă spui capăt nu se mai poate spune cel mai îndepărtat, deoarece capătul este capăt. Dacă vrem să accentuăm, există în l.r. expresia capătul capătului. „Ea cheamă de la capătul de sus  al străzilor zgomotoase. La intrarea porţilor oraşului îşi rosteşte propriile cuvinte.
1:24 24 Because I have called out but YOU keep refusing, I have stretched out my hand but there is no one paying attention Fiindcă strig, dar nu vreţi să ascultaţi, îmi întind mâna, dar nimeni nu dă atenţie” Timpul este redat corect? „Fiindcă am chemat dar voi continuaţi să respingeţi, mi-am întins mâna dar nimeni nu dă atenţie,”
1:33 33 As for the one listening to me, he will reside in security and be undisturbed from dread of calamity.” „Dar cel ce m-ascultă va locui în siguranţă şi nu se va tulbura din cauza fricii de nenorocire.” Ideea redată ambiguu. Faptul că îi este frică de nenorocire îl menţine calm. Ideea este că nenorocirea nu îl va îngrozi. „Cât despre cel care mă ascultă, va locui în siguranţă şi groaza de nenorocire nu îl va tulbura.”
2:4 4 if you keep seeking for it as for silver, and as for hid treasures you keep searching for it, „dacă vei continua să le cauţi ca pe argint şi vei continua să …” Lipseşte ceva, sună trunchiat. „dacă vei continua să le cauţi cum cauţi argintul  şi vei continua să …”
3:5 5 Trust in Jehovah with all your heart and do not lean upon your own understanding „Încrede-te în Iehova din toată inima ta şi nu te bizui pe propria ta pricepere.” Este ca şi cum ai spune «vorbesc tistaş româneşte». (Pentru a înţelege aluzia trebuie să cunoşti l. Maghiară) „Încrede-te în Iehova din toată inima ta şi nu te sprijini pe propria ta pricepere.”
3:6 6 In all your ways take notice of him, and he himself will make your paths straight. „Ţine seama de el în toate căile tale şi el îţi va netezi cărările.” „he himself” spune ceva f. important aici. „Ţine seama de el în toate căile tale şi el însuşi îţi va netezi cărările.”
    3:14 14 for having it as gain is better than having silver as gain and having it as produce than gold itself „căci dobândirea ei este mai bună decât dobândirea argintului şi câştigul ei este mai mare decât aurul.” „căci câştigul ce îl aduce ea este mai bun decât al argintului şi faptul de-a o avea ca  rod (ca produs) este mai valoros decât aurul.”
3:15 15 It is more precious than corals, and all other delights of yours cannot be made equal to it. „Ea este mai preţioasă decât coralii, şi toate celelalte plăceri ale tale n-o pot egala.” Este ceva mai mult decât plăceri. „Ea este mai preţioasă decât coralii, şi toate celelalte desfătări ale tale nu o pot egala.”
3:17 17 Its ways are ways of pleasantness, and all its roadways are peace „Căile ei sunt căi pline de farmec şi toate …” Înţelepciunea, priceperea, discernământul etc. nu sunt ceva fermecător ci încântător, „Căile ei sunt căi  ale încântării, şi toate …”
3:18 18 It is a tree of life to those taking hold of it „Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă…” „Pom de viaţă” nu prea are sens clar. „Ea este un pom al vieţii pentru cei ce …”
3:20 20 By his knowledge the watery deeps themselves were split apart, and the cloudy skies keep dripping down light rain. „Prin cunoştinţa sa s-au despicat adâncurile de ape şi cerurile înnorate fac să cadă o ploaie măruntă.” Despicarea apelor te duce cu gândul la Marea Roşie. Aici este însă vorba despre delimitarea lor în ziua a doua de creaţie. „Prin cunoştinţa lui s-au despărţit înseşi adâncurile de ape şi cerurile înnorate fac să cearnă ploaie măruntă.”
3:25 You will not need to be afraid „Nu va trebui să te temi de …” Cacofonic. „Nu va trebui să-ţi fie teamă de …”
3:28 Do not say to your fellowman: “Go, and come back and tomorrow I shall give,” when there is Nu-i spune semenului tău: „Du-te apoi vino înapoi şi-ţi voi da mâine” când ai ceva la tine.” Când ai ceva la tine, nu-i spune semenului tău: „Du-te şi vino mâine înapoi şi îţi voi da”.
PROVERBE ENGLEZĂ OBSERVAŢII PROPUNERE
4:6 6 Do not leave it, „N-o părăsi, …” Are un aspect neîngrijit. „Nu o părăsi, …”
4:9 To your head it will give a wreath of charm; a crown of beauty it will bestow upon you.” „Ea va da o cunună de farmec capului tău, îţi va dărui o coroană de frumuseţe”. „cunună de farmec … coroană de frumuseţe” nu prea are sens. „Ea va da capului tău o cunună plăcută, îţi va pune o coroană a frumuseţii.”
4:14 14 Into the path of the wicked ones do not enter, and do not walk straight on into the way of the bad ones. „Nu te duce pe calea celor răi şi nu umbla pe calea celor ticăloşi”. Originalul diferă puţin. Apoi, ticălos are mai mult şi în primul rând sensurile: deticălós adj., s. v. incapabil. necapabil. neputincios. prăpădit. slăbănog. ticălós adj. v. biet. debil. delicat. deplorabil. firav. fragil. gingaş. jalnic. lamentabil. mizerabil. nenorocit. nevoiaş. pirpiriu. plăpând. prizărit. sărac. sărman. sfrijit. slab. slăbuţ. şubred.   „Nu intra pe cărarea celor netrebnici şi nu umbla dea-dreptul pe calea celor răi.”
5:9 9 that you may not give to others your dignity, nor your years to what is cruel „ca să nu le dai demnitatea ta altora şi anii tăi pentru un lucru distrugător,” „ca nu cumva să-ţi dai altora demnitatea şi nici anii pentru ceva chinuitor.
5:15 15 Drink water out of your own cistern, and tricklings out of the midst of your own well „Bea apă din propriul tău rezervor şi apă care ţâşneşte din propria ta fântână.” trick•le (trik¿€l) -led, -ling vi. 1    to flow slowly in a thin stream or fall in drops 2    to move, come, go, etc. little by little [the crowd trickled away] vt. to cause to trickle n. 1    the act of trickling 2    a slow, small flow   Etymology [ME triklen < ?]   ©1995 Zane Publishing, Inc.   ©1994, 1991, 1988 Simon & Schuster, Inc.   „Bea apă din propriul tău bazin, apă ce se prelinge (picură) din propriul tău izvor.”
5:17 17 Let them prove to be for you alone, and not for strangers with you „Lasă să fie numai pentru tine, nu şi pentru străinii care sunt cu tine.” „Lasă-le să fie numai pentru tine, nu şi pentru străini.”
5:18 18 Let your water source prove to be blessed, and rejoice with the wife of your youth, „Izvorul tău de apă să fie binecuvântat şi bucură-te de soţia tinereţii tale. „Dovedească-se binecuvântată sursa ta de apă şi bucură-te cu soţia tinereţii tale.
5:23 23 He will be the one to die because there is no discipline, and [because] in the abundance of his foolishness he goes astray. „El va muri din lipsă de disciplinare şi fiindcă, în prea multa lui nebunie, rătăceşte.” „Un astfel de om va muri din lipsa disciplinării şi că din cauza abundenţei nesăbuinţei sale a luat-o pe căi greşite.”
7:11 11 She is boisterous and stubborn.. „E gălăgioasă şi  încăpăţânată.” „Ea este gălăgioasă şi încăpăţânată…”
8:1 8 Does not wisdom keep calling out, and discernment keep giving forth its voice? „Nu strigă oare înţelepciunea? Nu-şi înalţă glasul discernământul? Topică ambiguă. Cine îşi înalţă …? Glasul discernământul sau discernământul glasul? „Nu strigă oare înţelepciunea, şi discernământul nu-şi înalţă oare glasul?
8:2 2 On top of the heights, by the way, at the crossing of the roadways it has stationed itself. „Ea stă pe vârful înălţimilor, pe drum şi la întretăierea străzilor.” „Ea s-a instalat pe vârful înălţimilor, pe drum şi la încrucişare de drumuri.”
8:3 at the going in of the entrances it keeps crying loudly: „la intrări ea strigă cu putere: „la intrări ea strigă neîncetat cu voce tare:
    8:7 For my palate in low tones utters truth itself; „Fiindcă cerul gurii mele rosteşte duios adevărul, …” „Fiindcă cerul gurii mele rosteşte pe un ton scăzut chiar adevărul, …”
8:11 and all other delights themselves cannot be made equal to it. „…şi toate celelalte plăceri n-o pot egala.” „…şi nici chiar toate celelalte desfătări nu o pot egala.”
9:1 9 True wisdom has built its house; it has hewn out its seven pillars. „Adevărata înţelepciune şi-a construit casa; şi-a tăiat cei şapte stâlpi.” „… şi-a croit (cioplit) cei şapte stâlpi.”
9:2 2 It has organized its meat slaughtering; it has mixed its wine; more than that, it has set in order its table. „A făcut pregătiri pentru înjunghierea animalelor sale, şi-a amestecat vinul, mai mult chiar, a pus masa.” Nu numai că a făcut pregătiri ci a şi junghiat. „Şi-a junghiat animalele de carne, şi-a amestecat vinul, mai mult chiar, a întins masa.”
9:7   Lipseşte cifra indicatoare a paragrafului 7.  
10:3   „va respingepofta” „va respinge pofta”
10:5 5 The son acting with insight is gathering during the summertime; the son acting shamefully is fast asleep during the harvest. „Fiul care face lucrurile cu perspicacitate strânge în timpul verii, dar fiul care face lucruri ruşinoase doarme adânc în timpul secerişului.” Toată fraza este confuză. „Fiul care lucrează cu discernământ strânge în timpul verii, dar fiul care doarme adânc în timpul secerişului procedează în mod ruşinos.”
PROVERBE ENGLEZĂ OBSERVAŢII PROPUNERE
10:14 but the mouth of the foolish one is near to ruin itself. „dar gura nebunului este aproape de pierzare.” În afară de faptul că foolish nu înseamnă nebun, un om nebun este un om bolnav. Cine îi pote băga ceva de vină? „dar gura celui nesăbuit (nechibzuit)  …”
10:15 15 The valuable things of a rich man are his strong town. The ruin of the lowly ones is their poverty. Lucrurile de valoare ale celui bogat sunt cetatea lui tare.” Frază ambiguă. Apoi town = oraş, orăşel, comună. „Lucrurile de valoare ale celui bogat sunt pentru el ca un oraş fortificat.”
10:16 16 The activity of the righteous one results in life; the produce of the wicked one results in sin. Ceea ce face cel drept duce la viaţă, însă câştigul celui rău duce la păcat.” Este o perifrazare inutilă şi sună şi cacofonic. „Activitatea celui drept duce la viaţă; câştigul celui rău duce la păcat.”
10:17 17 He that is holding to discipline is a path to life, but he that is leaving reproof is causing to wander. „Cine rămâne ataşat de disciplinare este o cale ce duce la viaţă, dar cine părăseşte mustrarea provoacă rătăcire.” Fraza mai poate fi cizelată. „Cine rămâne ataşat de disciplinare este o cale spre viaţă, dar…”
10:21 but for want of heart the foolish themselves keep dying. „dar nebunii mor din lipsă de inimă.” „dar nesăbuiţii mor din lipsă de inimă.”
10:24 24 The thing frightful to the wicked one—that is what will come to him; but the desire of the righteous ones will be granted. „Ceea ce-l înspăimântă pe cel rău, asta i se va întâmpla, …” „Ceea ce îl înspăimântă pe cel rău, aceea i se va şi întâmpla, …”
10:25 25 As when the storm wind passes over, so the wicked one is no more; but the righteous one is a foundation to time indefinite. „Când trece furtuna, cel rău nu mai este, dar cel drept are o temelie care rămâne pe timp indefinit.” Se pare că se face o comparaţie a dispariţiei celor răi cu încetarea furtunii. „A trecut furtuna”, adică a încetat. Nu? Ca atunci când trece furtuna, tot aşa trece (nu mai este) cel rău. „Aşa cum trece furtuna, tot aşa cel rău nu mai este, dar cel drept este o (ca o) temelie pe timp indefinit.”
11:7 7 When a wicked man dies, [his] hope perishes; and even expectation [based] on powerfulness has perished. „Când moare un om rău, speranţa lui piere, şi piere şi aşteptarea bazată pe putere. Omul rău se aşteaptă la realizarea multor planuri bazate pe puterea lui. Această aşteptare se exprimă la plural, altfel se confundă cu resemnarea, sau nu are sens. „Când moare un om rău, speranţa lui piere, şi au pierit chiar şi aşteptările (sale) bazate pe putere.”
1112 but the man of broad discernment is one that keeps silent.   „dar omul care are discernământ profund tace.” „dar omul cu discernământ cuprinzător păstrează tăcerea.”
11:14 14 When there is no skillful direction, the people fall „Când nu există îndrumare iscusită poporul cade,” Fiind vorba despre îndrumare, ea poate fi  mai degrabă corectă, competentă, înţeleaptă, mai puţin iscusită. „Când nu există o îndrumare înţeleaptă poporul cade,”
11:16 16 A woman of charm is the one that takes hold of glory; but the tyrants, for their part, take hold of riches. „O femeie fermecătoare obţine glorie, dar tiranii obţin bogăţii.” Aici este vorba despre „farmecul” femeii care se teme de Iehova. Nu se referă la frumuseţe. „O femeie ce are farmec obţine glorie, iar (şi) tiranii obţin bogăţii.”
11:29 29 As for anyone bringing ostracism upon his own house, he will take possession of wind; and a foolish person will be a servant to the one wise in heart. „Cel ce aduce nenorocirea asupra propriei sale case va stăpâni vânt, iar cel nebun va sluji celui cu inima înţeleaptă.” Deşi ostracizarea poate fi o nenorocire pt. cineva, aici este vorba despre repudierea de către societate a întregii case. Apoi, „a stăpâni vânt” nu prea exprimă ideea, fiind şi o exprimare ambiguă. „Cât despre cel ce  provoacă respingerea (înlăturarea) propriei sale case va avea drept posesiune (câştig) vântul, iar cel nesăbuit va fi sluga celui cu inima înţeleaptă.”
  11:30 30 The fruitage of the righteous one is a tree of life, „Rodul celui drept este un pom de viaţă,” „… este un pom al veţii,”
12:12 12 The wicked one has desired the netted prey of bad men; „Cel ticălos tânjeşte după prada prinsă în laţ a oamenilor răi,.” Fraza este confuză, complicată, apoi este vorba despre o dorinţă invidioasă a unui om rău  „Omul hain râvneşte la prada din laţul celor răi;”
12:15 15 The way of the foolish one is right in his own eyes, but the one listening to counsel is wise. „Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, dar cel ce ascultă sfatul e înţelept.” „Calea celui nesăbuit este dreaptă în ochii săi, dar cel ce ascultă sfatul este înţelept.”
12:16 16 It is a foolish person that makes known his vexation in the [same] day, but the shrewd one is covering over a dishonor. „Cel nebun îşi face cunoscută supărarea chiar în ziua aceea, dar….” „Cine îşi face cunoscută îndată jignirea este nesăbuit, dar…”
13:8 8 The ransom for a man’s soul is his riches, but the one of little means has not heard rebuke. „Răscumpărarea sufletului unui om bogat este bogăţia lui, dar cel nevoiaş nu a auzit cuvinte aspre.” Frază ambiguă şi inexactă. Face aluzie la explicaţia textului din W 15.09.03 Preţul răscumpărării sufletului unui om este bogăţia sa, dar cel nevoiaş n-a auzit reproş.”
13:12 is a tree of life „pom de viaţă” „pom al vieţii”
13:14 from the snares of death. „de cursele morţii. „de capcanele morţii”.
PROVERBE ENGLEZĂ OBSERVAŢII PROPUNERE
13:15 r, but the way of those dealing treacherously is rugged. „calea celor ce se poartă cu perfidie este aspră.” Calea nu prea poate fi aspră. „calea celor ce se poartă cu perfidie este accidentată (zgrunţuroasă).”
13:16 but the one that is stupid will spread abroad foolishness. „dar cel fără minte va răspândi nebunia.” I. Stupid  1. stupid ; idiot ; prost , tâmpit „dar cel prost va răspândi împrejur prostia.”
13:17 17 A messenger that is wicked will fall into bad, „Un mesager ticălos va ajunge la rău,”  ticălós adj., s. v. incapabil. necapabil. neputincios. prăpădit. slăbănog. ticălós adj. v. biet. debil. delicat. deplorabil. firav. fragil. gingaş. jalnic. lamentabil. mizerabil. nenorocit. nevoiaş. pirpiriu. plăpând. prizărit. sărac. sărman. sfrijit. slab. slăbuţ. şubred.   „Un mesager mârşav va ajunge la rău,”
13:18 but the one keeping a reproof is the one that is glorifie „dar cel ce păzeşte mustrarea este glorificat.” „dar cel ce respectă (acceptă, primeşte, ascultă) mustrarea este glorificat”
13:19 but it is something detestable to the stupid ones to turn away from bad. „dar pentru cei fără minte este un lucru detestabil să se abată de la rău.” „Fără (de) minte” nu redă sensul lui „stupid”. Stupid 1. stupid; idiot; prost, tâmpit. Ar trebui tradus în funcţie de context, dar în general prin prost.       „dar pentru cei proşti este un lucru detestabil să se …”
13:20 but he that is having dealings with the stupid ones will fare badly. „dar celui ce se asociază cu cei fără minte îi va merge rău.” „dar celui ce se asociază cu proştii îi va merge rău.”
13:23 23 Plowed ground of persons of little means [yields] a great deal of food, but there exists the one that is swept away for lack of judgment. „Pământul arat al celor nevoiaşi dă multă hrană, dar este un om care piere din lipsă de judecată.” „Pământul arat al celor nevoiaşi dă multă hrană, există însă unul ce piere  din lipsă de judecată.”
14:3 3 The rod of haughtiness is in the mouth of the foolish one, but the very lips of the wise ones will guard them. „În gura nebunului este nuiaua îngâmfării, dar pe înţelepţi îi păzesc propriile lor buze.” „Nuiaua trufiei este în gura celui nesăbuit, dar pe cei înţelepţi îi va păzi propriile lor buze.”
14:7 7 Go away from in front of the stupid man, for you will certainly not take note of the lips of knowledge. „Pleacă din faţa celui fără minte, fiindcă altminteri nu vei remarca buzele pline de cunoştinţă.” „Pleacă din faţa omului prost, altminteri în mod sigur nu vei remarca buzele pline de cunoştinţă.”
14:8 8 The wisdom of the shrewd is to understand his way, but the foolishness of stupid ones is deception. „Înţelepciunea celui inteligent constă în a înţelege pe ce cale este, dar nebunia celor fără minte constă în înşelătorie.” „… dar nesăbuinţa celui stupid este înşelătorie.”
14:9 9 Foolish are those who make a derision of guilt, but among the upright ones there is agreement. „Nebunii, deşi sunt vinovaţi de fărădelege, râd de acest lucru, dar în mijlocul celor drepţi este armonie.” „Cei care iau în derâdere vinovăţia sunt nesăbuiţi, dar printre cei integri este înţelegere.”
14:10 10 The heart is aware of the bitterness of one’s soul, and with its rejoicing no stranger will intermeddle. „Inima cunoaşte amărăciunea sufletului, şi nici un străin nu se va amesteca în bucuria ei.” Se pare că este vorba despre suflet, nu despre inimă. „… nu se va amesteca în bucuria lui.”
      14:12 12 There exists a way that is upright before a man, but the ways of death are the end of it afterward. „Omului i se pare dreaptă o cale, dar la sfârşitul ei sunt căile morţii.” Omul în cauză este convins de corectitudinea căii sale, din punctul său de vedere. Nu i se pare a fi dreptă, ci crede că este dreaptă. „Există o cale care înaintea unui om este dreaptă, dar mai târziu, la capătul ei,  sunt căile morţii.”
14:19 vand the wicked people at the gates of the righteous one. „…şi cei ticăloşi, la porţile celui drept.” „şi cei netrebnici la porţile celui drept.”
14:24 24 The crown of the wise is their riches; the foolishness of the stupid ones is foolishness. „Coroana înţelepţilor este bogăţia lor, dar nebunia celor fără minte rămâne nebunie.” „Coroana înţelepţilor este bogăţia lor; nesăbuinţa celor proşti este nesăbuinţă:”
14:25 25 A true witness is delivering souls, but a deceitful one launches forth mere lies. „Un martor adevărat scapă suflete, dar un martor înşelător spune doar minciuni.” Formulare ambiguă. „scapă” are mai multe sensuri: a salva, a pierde, a rata, etc. „Un martor adevărat salvează (eliberează) suflete, dar unul înşelător lansează numai minciuni.”
14:26 26 In the fear of Jehovah there is strong confidence, and for his sons there will come to be a refuge. „În teama de Iehova există o încredere tare, şi pentru fiii celui ce o are va exista un refugiu.” Despre ai cui fii este vorba? „În teama de Iehova există o încredere puternică, şi pentru fiii săi va deveni un refugiu.”
14:27 to turn away from the snares of death. „ca să-l îndepărteze pe om de cursele morţii.” „… de capcanele (laţurile) morţii.”
14:29 but one that is impatient is exalting foolishness. „dar cel nerăbdător înalţă nebunia.” „dar cel nerăbdător înalţă prostia.”
PROVERBE ENGLEZĂ OBSERVAŢII PROPUNERE
14:33 33 In the heart of the understanding one there rests wisdom, and in the midst of stupid ones it becomes known. „Înţelepciunea se odihneşte în inima celui priceput, iar în mijlocul celor fără minte se face cunoscută înţelepciunea lor.” Se pare că este vorba despre faptul că cei stupizi vor cunoaşte că au fost proşti. „În inima celui înţelegător se odihneşte înţelepciunea, şi în mijlocul celor fără minte devine cunoscută
14:35 35 The pleasure of a king is in the servant who is acting with insight, but his fury comes to be toward one acting shamefully. „Un rege îşi găseşte plăcerea în slujitorul care face lucrurile cu perspicacitate, dar se înfurie pe cel ce face lucruri ruşinoase. ” Extrem de puţini înţeleg sensul lui perspicace. Apoi, aici este vorba despre o mânie care trece la acţiune. „Un rege îşi găseşte plăcerea în slujitorul   care acţionează cu discernământ, ( în mod înţelept ) dar mânia lui se îndreptă împotriva celui ce acţionează în mod ruşinos.”
15:2 2 The tongue of wise ones does good with knowledge, but the mouth of the stupid ones bubbles forth with foolishness. „Limba înţelepţilor face un bun serviciu cunoştinţei, dar gura celor fără  minte îşi revarsă nebunia.” Se pare că ideea nu a fost prinsă. Cunoştinţa răspândită prin intermediul organului de vorbire poate duce la viaă veşnică, „face bine” altora. Nu? „Limba înţelepţilor face bine cu (ajutorul) cunoştinţei, …” sau: „Cunoştinţa de pe limba înţelepţilor face (mult) bine,”
15:3 3 The eyes of Jehovah are in every place, keeping watch upon the bad ones and the good ones. „Ochii lui Iehova sunt în orice loc, veghind şi peste cei răi şi peste cei buni.” „A veghea” are mai mult sensul de a purta de grijă, ca şi cum ar vrea să-i ocrotească şi pe unii şi pe alţii A VEGH//EÁ ~éz 1. intranz. A sta treaz în timpul nopţii din motive diferite. 2. tranz. 1) (bolnavi) A avea în grijă stând noaptea la căpătâi. 2) (persoane, bunuri materiale) A ţine în veghe; a păzi; a străjui. 3) A avea în pază; a lua sub ocrotire; a ocroti; a păzi; a proteja; a apăra; a supraveghea. /<lat. vigilare   „Ochii lui Iehova sunt în orice loc, observându-i (ţinându-i sub observaţie) şi pe cei răi şi pe cei buni.”
15:5 5 Anyone foolish disrespects the discipline of his father, but anyone regarding reproof is shrewd. „Cel nebun desconsideră disciplinarea tatălui său, dar cine ţine seamă de mustrare este inteligent.” Ideea redată ambiguu. „Cel nesăbuit desconsideră disciplinarea aplicată de tatăl său, dar cine …”
15:6 6 In the house of the righteous one there is an abundant store, but in the produce of the wicked one there is a becoming ostracized. „În casa celui drept sunt provizii îmbelşugate, dar câştigul celui rău aduce nenorocire.” „Provizii îmbelşugate” sună ca un falset în l.r. Apoi, „ostracizm” are sensul de surghiun, repudiere, înlăturare din societate; nu de nenorocire. „În casa celui drept proviziile sunt din belşug, dar câştigul celui rău duce la excludere (înlăturare, respingere).”
15:11 11 She´ol and [the place of] destruction are in front of Jehovah. „Şeolul şi locul de distrugere se află în faţa lui Iehova, …” Structura aceasta frazală se poate înţelege şi că pe Iehova îl aşteaptă distrugerea. „Şeolul şi locul distrugerii se află în faţa (ochilor) lui Iehova, …”
15:14 but the mouth of stupid people is one that aspires to foolishness. „…dar gura celor fără minte jinduieşte după nebunie.” „dar gura proştilor tinde spre prostie:”
15:15 15 All the days of the afflicted one are bad; but the one that is good at heart [has] a feast constantly. „Toate zilele celui asuprit sunt rele, dar cel cu inima veselă are un ospăţ necurmat.” Nu este vorba despre asuprire ci despre o profundă durere sufletească generată de indiferent ce. Apoi, „the one that is good at heart” implică ceva mai profund decât o simplă veselie. Vezi g.82  2/22 Sbt.”Half of Battle is Attitude” „Toate zilele celui îndurerat sunt rele, dar cel cu o stare bună a inimii (cel ce nu se lasă doborât) are un ospăţ necurmat.”
15:17 17 Better is a dish of vegetables where there is love „Mai bine o mâncare de legume unde este iubire decât …” „Mai bine o mâncare de legume cu iubire decât …”
15:19 19 The way of the lazy one is like a brier hedge, „Calea leneşului este ca un gard de mărăcini, …” Este vorba despre un gard viu din mărăcini prin care nu se poate trece, faptul acesta constituind o permanentă scuză pt. omul leneş. „Calea leneşului este ca un gard viu de mărăcini, …”
    15:21 21 Foolishness is a rejoicing to one who is in want of heart, but „Nebunia este o bucurie pentru cel …” Un om foolish este caracterizat de nesăbuinţă, nechibzuinţă, prostie etc. Nebunia rămânând în esenţă o boală mintală. „Nesăbuinţa este o bucurie pentru cel …”
15:25 25 The house of the self-exalted ones Jehovah will tear down, but he will fix the boundary of the widow. „Iehova va dărâma casa celor orgolioşi, dar va fixa hotarul văduvei.” Aici este ceva mai mult decât orgoliul, este preamărire de sine. Apoi, to fix the boundary are mai degrabă sensul de consolidare decât de stabilire a limitei. „Casa celor ce se preamăresc pe ei înşişi, Iehova o va dărâma, dar va întări (va consolida) hotarul văduvei.”
15:27 27 The one making unjust profit is bringing ostracism upon his own house „Cel ce obţine un câştig necinstit aduce nenorocire asupra casei sale, …” Nu este vorba despre nenorocire ci despre o repudiere, dezaprobare etc. „Cel ce obţine un câştig necinstit aduce respingere (dezaprobare) asupra casei sale, …”
15:33 33 The fear of Jehovah is a discipline toward wisdom, „Teama de Iehova disciplinează pentru a umbla cu înţelepciune, …” Nu cred că este bine să perifrazăm. Ideea nu este de a umbla cu înţelepciune ci de a câştiga înţelepciunea. „Teama de Iehova este o disciplinare spre înţelepciune, …”
16:1 16 To earthling man belong the arrangings of the heart, but from Jehovah is the answer of the tongue.  „Omul pământean îşi face ordine în gândurile inimii, dar răspunsul limbii vine de la Iehova.” Se pare că ideea nu este aceasta. Năzuinţele planurile inimii aparţin omului pământean, dar răspunsul (aprobator sau nu) vine de la Iehova.   „Omului pământean îi aparţin aranjamentele (planurile) inimii, dar răspunsul limbii este de la Iehova.”
16:2 2 All the ways of a man are pure in his own eyes, but Jehovah is making an estimate of spirits. „Toate căile omului sunt curate în ochii lui, dar Iehova examinează spiritul.” Dacă se face o legătură consecutivă cu vers.1 se creează o confuzie lăsând impresia că toate căile omului sunt curate în ochii lui Iehova. „Omul îşi consideră curate toate căile, dar Iehova examinează spiritul.”
16:3 3 Roll your works upon Jehovah himself and your plans will be firmly established Încredinţează-i lui Iehova lucrările tale, şi planurile tale vor fi sigure.” „Înfăşoară-ţi (roteşte-ţi) lucrările în jurul lui Iehova, şi planurile îţi vor fi ferm întărite.”
16:6 6 By loving-kindness and trueness error is atoned for, and in the fear of Jehovah one turns away from bad. „Prin bunătate iubitoare şi iubire de adevăr se ispăşeşte nelegiuirea, şi din teamă de Iehova omul se abate de la rău.” Şi de data aceasta este dată o explicaţie a textului, inexistentă în textul tradus. (?) Sensul lui:”in the fear of Jehovah” implică mai mult o dorinţă a inimii decât un raţionament al ei. „Prin bunătate iubitoare şi adevăr este ispăşită greşeala, şi în teama de Iehova omul se abate de la rău.”
PROVERBE ENGLEZĂ OBSERVAŢII PROPUNERE
16:9 9 The heart of earthling man may think out his way, but Jehovah himself does the directing of his steps. „Inima omului pământean cugetă la calea sa, dar Iehova îi dirijează paşii.” A cugeta are mai mult un sens pozitiv, aici însă pare să fie vorba despre faptul că inima omului îi proiectează, îi pregăteşte, îi oferă varianta sau variante, îi concepe calea. „Inima omului pământean îi poate gândi (acestuia) calea, dar Iehova însuşi îi îndrumă paşii.”
16:11 11 The just indicator and scales belong to Jehovah; all the stone weights of the bag are his work. „Cântarul drept şi balanţa dreaptă îi aparţin lui Iehova, toate greutăţile din pungă sunt lucrarea lui.”  Greutăţile pt. cântărit chiar dacă nu ar fi din piatră, nu încap într-o pungă, în care pe vremea aceea se ţineau doar banii, neexistând pungi de plastic. „Rigla şi balanţa dreaptă îi aparţin lui Iehova, toate greutăţile de piatră din desagă (din sac) sunt lucrarea lui Iehova.”
16:13 13 The lips of righteousness are a pleasure to a grand king; and the speaker of upright things he loves. „Buzele drepte sunt o plăcere pentru un rege măreţ, şi el îl iubeşte pe cel ce vorbeşte cinstit.” Exprimare ambiguă. Buzele drepte sau arcuite? Un om măreţ este un om mândru, la fel şi regele. A vorbi cinstit.(?) „Buzele dreptăţii sun o plăcere pentru un mare rege; şi el îl iubeşte pe cel integru în vorbire.”
16:14 14 The rage of a king means messengers of death, but the wise man is one that averts it. „Furia regelui este asemenea unor mesageri ai morţii, dar omul înţelept ştie s-o tempereze.” „Furia unui rege înseamnă mesageri ai morţii, dar omul înţelept o evită.”
16:20 20 He that is showing insight in a matter will find good, and happy is he that is trusting in Jehovah. „Cine dovedeşte perspicacitate în ceea ce face va găsi binele şi cine se încrede în Iehova este fericit.” Extrem de puţini sunt cei care înţeleg sensul lui perspicace. „Cel care dovedeşte agerime a minţii într-un lucru va găsi binele …”
16:21 21 The one that is wise in heart will be called understanding, and he that is sweet in [his] lips adds persuasiveness. „Despre cel ce are  inimă înţeleaptă se spune că are pricepere, iar cel ce are buze dulci îşi măreşte puterea de convingere.” Sintagma „buze dulci” se referă mai mult şi în primul rând la sărut. „Cel cu inima înţeleaptă va fi numit priceput, şi cel are cărui buze sunt plăcute adaugă putere de convingere.”
16:22 22 To its owners insight is a well of life; and the discipline of the foolish ones is foolishness. „Perspicacitatea este un izvor de viaţă pentru cei ce o au, dar disciplinarea nebunilor este propria lor nebunie.” „Agerimea minţii este un izvor al vieţii pentru posesorii ei, dar disciplinarea nesăbuiţilor este chiar nesăbuinţa.”
16:23 23 The heart of the wise one causes his mouth to show insight, and to his lips it adds persuasiveness. „Inima înţeleptului face ca gura lui să reflecte perspicacitate şi dă putere de convingere buzelor lui.” „Inima înţeleptului face ca gura acestuia să reflecte o minte ageră, şi adaugă putere de convingere buzelor sale.”
16:29 29 A man of violence will seduce his fellow, and certainly causes him to go in a way that is not good „Omul violent îl seduce pe semenul lui şi-l face să meargă pe o cale care nu este bună.” Dicţionar de sinonime sedúcere s. 1. captivare, cucerire, delectare, desfătare, fascinare, fascinaţie, fermecare, încântare, răpire, seducţie, subjugare, vrăjire. ( ~ spectatorilor.) 2. ademenire, atracţie, ispită, seducţie, tentaţie, (înv.) bláznă, iscuşénie,năpástă, săbláznă, scándală, (fig. rar) nádă. (N-a rezistat ~ii.) 3. ademenire, amăgire, seducţie. (~ unei fecioare.) 4. corupere, corupţie, pervertire, seducţie. ( ~ unei minore.)   Omul violenţei îl va ademeni pe semenul său, şi în mod sigur  îl face să meargă pe o cale care nu este bună.”
      16:30 Pinching his lips together, he certainly brings mischief to completion. „Strângându-şi buzele , săvârşeşte nenorocirea.”  „Mischief” nu înseamnă chiar nenorocire. 1. rau ; paguba ; daune ; vatamare 2. necaz , neajuns ; parte proasta   „Strângându-şi buzele îşi duce la îndeplinire intenţiile rele.”
17:2 2 A servant that is showing insight will rule over the son who is acting shamefully, and in among the brothers he will have a share of the inheritance. „Slujitorul care are perspicacitate va stăpâni peste fiul care face lucruri ruşinoase şi va avea o parte de moştenire între fraţi.” Între „între” şi „printre”, în acest context,  există o nuanţă de sens. „Slujitorul care are o minte pătrunzătoare va stăpâni peste fiul care face lucruri ruşinoase, şi va avea o parte de moştenire printre fraţi.”
17:3 3 The refining pot is for silver and the furnace for gold, but Jehovah is the examiner of hearts. „Creuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar cel ce examinează inimile …”  Pentru anul 1000 î.e.n. „creuzetul” este prea de tot. „Oala de rafinat este pentru argint şi cuptorul pentru aur …”
17:7 7 For anyone senseless the lip of uprightness is not fitting. How much less so for a noble the lip of falsehood! „Unui nebun nu i se potrivesc buzele drepte. Cu cât mai puţin i se potrivesc unui nobil buzele mincinoase!” 2. fara sens , necugetat , nesabuit ; prost ; prostesc ; nebunesc 3. nesimtitor   „Omului prost nu i se potrivesc buzele corectitudinii. Cu atât mai puţin unui nobil buzele minciunii!”
17:8 8 The gift is a stone winning favor in the eyes of its grand owner. „În ochii proprietarului, darul este o piatră preţioasă prin care câştigă favoare. Nu reiese că este vorba despre proprietarul darului. „În ochii marelui său deţinător darul este o piatră preţioasă prin care câştigă favoare.
17:9 9 The one covering over transgression is seeking love, and he that keeps talking about a matter is separating those familiar with one another. „Cel ce acoperă o fărădelege caută iubirea, dar cine vorbeşte fără încetare despre un lucru îi desparte pe prietenii apropiaţi.” Ideea se poate reda mai exact, cu toate nuanţele pe care le implică termenii şi contextul. Nu este vorba despre o tăinuire a fărădelegii ci de uitarea greşelilor, în contrast cu reamintirea permanentă a acestora, fapt ce dezbină pe cei ce s-au obişnuit să convieţuiască. „Cel care acoperă o greşeală caută iubirea, şi cel care vorbeşte mereu despre un lucru îi desparte pe cei familiarizaţi unul cu altul.”
17:13 13 As for anyone repaying bad for good, „Celui ce răsplăteşte cu rău pentru bine, răul nu-i va părăsi casa.”    „Cât despre cel ce răsplăteşte binele cu rău, răul nu-i va părăsi casa.”
17:20 20 He that is crooked at heart will not find good, and he that is turned around in his tongue will fall into calamity. „Cel cu inima strâmbă nu va găsi binele, şi cel cu limba nestatornică va ajunge în necaz.” „Cel cu inima sucită (Falsă, prefăcută, mincinoasă) nu va găsi binele, şi cel cu limbă schimbătoare va ajunge la necaz.”
17:21 21 Anyone becoming father to a stupid child—it is a grief to him; and the father of a senseless child does not rejoice. „Cine ajunge tatăl unui copil fără minte va avea mâhnire, şi tatăl unui copil nebun nu se va bucura.” „Faptul de-a  ajunge tatăl unui copil fără minte este dureros, şi tatăl unui copil lipsit de judecată nu are bucurie.”
17:28 28 Even anyone foolish, when keeping silent, will be regarded as wise; „Până şi cel nebun, când tace, va fi considerat înţelept …” „Până şi cel nechibzuit (prost), când tace, …”
PROVERBE ENGLEZĂ OBSERVAŢII PROPUNERE
18:11 11 The valuable things of the rich are his strong town, „Lucrurile de valoare ale celui bogat sunt cetatea lui tare,”  Idee redată ambiguu şi cu dezacord gramatical. „Lucrurile de valoare ale celui bogat sunt (pentru el) ca un oraş fortificat,”
18:13 13 When anyone is replying to a matter before he hears [it], that is foolishness on his part and a humiliation. „Dacă cineva răspunde cu privire la un lucru înainte de a asculta este o nebunie şi o umilire pentru el.” „Când cineva răspunde cu privire la un lucru înainte de-a asculta, este o nesăbuinţă şi o umilire pentru  el.”
19:3 3 It is the foolishness of an earthling man that distorts his way, „Nebunia omului pământean îi suceşte calea, şi astfel inima lui se …” Ideea neclară. Trebuie să fie clar că este vorba despre nesăbuinţa (nebunia) omului. „Ceea ce îi suceşte omului pământean calea este nesăbuinţa, şi astfel inima lui …”
19:11 11 The insight of a man certainly slows down his anger, and it is beauty on his part to pass over transgression. „Perspicacitatea omului îi va înfrâna mânia, şi este frumos din partea lui să treacă peste fărădelege.” „Puterea de pătrundere a unui om în mod sigur îi va domoli acestuia mânia, şi este frumos din partea lui să treacă peste greşeală.”
19:13 and the contentions of a wife are as a leaking roof that drives one away. „…iar o soţie certăreaţă este ca un acoperiş prin care picură, izgonindu-te afară.” „… iar o soţie certăreaţă este ca un acoperiş prin care picură până te scoate afară.
  19:16 he that is despising his ways will be put to death. „…cine-şi dispreţuieşte căile va fi omorât.” „…cine îşi dispreţuieşte căile va fi dat morţii.”
19.25 The ridiculer you should strike, that the inexperienced one may become shrewd; and there should be a reproving of the understanding one, that he may discern knowledge. „Loveşte-l pe batjocoritor pentru ca omul fără experienţă să dobândească inteligenţă, dar cel priceput trebuie mustrat, ca să discearnă cunoştinţa.” „… ca omul fără experienţă să devină iscusit, dar cel.. să distingă cunoştinţa.”
20:3 3 It is a glory for a man to desist from disputing, but everyone foolish will burst out [in it]. „Este o glorie pentru om să se abţină de la dispută, dar cel nebun se-avântă în ea.” „Este o glorie pentru un om să se abţină de la ceartă, dar cel nechibzuit se avântă în ea.”
20:16   „dacă e vorba” „dacă este vorba”
20:25 25 It is a snare when earthling man has rashly cried out, “Holy!” „Este o cursă când omul pământean strigă în mod pripit: „Este sfânt!” „Este o capcană când omul pământean strigă în mod pripit: „Sfânt!”
20:26 26 A wise king is scattering wicked people „Un rege înţelept îi risipeşte pe cei răi …” „Un rege înţelept îi împrăştie pe cei răi …”
21:11 and by one’s giving insight to a wise person he gets knowledge. „şi când i se dă perspicacitate celui înţelept,” „şi când i se dă putere de pătrundere celui înţelept,”
21:18 18 The wicked is a ransom for the righteous one; and the one dealing treacherously takes the place of the upright ones. „Cel rău este o răscumpărare pentru cel drept şi cel ce se poartă infidel ia locul celor cinstiţi.” „Cel rău este un preţ de răscumpărare pentru cel drept; şi cel cu comportament trădător ia locul celor integri.”
21:20 but the man that is stupid will swallow it up.   „…dar cel fără minte le risipeşte.” „dar omul prost le va înghiţi.”
21:22 22 A wise one has scaled even the city of mighty men, that he might bring down the strength of its confidence. „Înţeleptul urcă în cetatea celor viteji ca să doboare puterea în care-şi pune ea încrederea.” Se pare că este vorba despre doborârea încrederii în puterea cetăţii şi nu despre doborârea puterii cetăţii. „Înţeleptul s-a urcat chiar şi în cetatea celor puternici ca să îi doboare puterea încrederii ei.” (Motivul de încredere)
21:23   „Cine-şi” „Cine îşi”
21:24 24 Presumptuous, self-assuming braggart is the name of the one who is acting in a fury of presumptuousness. „Înfumurat, lăudăros arogant, acesta este numele celui ce manifestă înfumurare în mânia lui.” „Înfumurat, arogant lăudăros, acesta este numele celui care acţionează în mânia  înfumurării.”
21:26 but the righteous one gives and holds nothing back. „…dar cel drept dă fără să reţină ceva pentru el.” Nu este vorba despre a se lăsa pe sine fără nimic, ci despre faptul că dă cu mână largă, fără zgârcenie. „…dar cel drept dă şi nu reţine nimic.” (fără să tragă nimic înapoi.)
21:31 but salvation belongs to Jehovah. „ … dar salvarea este a lui Iehova.” „… dar salvarea provine de la Iehova.”
PROVERBE ENGLEZĂ OBSERVAŢII PROPUNERE
22:12 12 The eyes of Jehovah himself have safeguarded knowledge, but he subverts the words of the treacherous one. „Ochii lui Iehova ocrotesc cunoştinţa, dar el zădărniceşte cuvintele celui infidel.” Timpul nu are importanţă? „Ochii lui Iehova însuşi au ocrotit cunoştinţa, dar el răstoarnă cuvintele celui fals.”
22.13 I shall be murdered!” „… voi fi omorât …” „Voi fi ucis…”
22:14 The one denounced by Jehovah will fall into it. „Cel condamnat de Iehova va cădea în ea.” „Cel învinuit de Iehova va cădea în ea.”
22:15 15 Foolishness is tied up with the heart of a boy „Nebunia este lipită de inima copilului, …” „Nechibzuinţa este legată de inima copilului, …”
22:16 16 He that is defrauding the lowly one to supply many things to himself „Cine-l înşeală pe cel de condiţie umilă ca să dobândească multe lucruri, …” „Cine îl înşeală pe cel de condiţie umilă  ca să dobândească multe lucruri pentru sine…”
  23:9 9 Into the ears of a stupid one do not speak „Nu vorbi la urechea celui fără minte, …” „Nu vorbi la urechea prostului, …”
24:7 7 For a foolish one true wisdom is too high „Adevărata înţelepciune este prea înaltă pentru cel nebun, …” „adevărata înţelepciune este prea înaltă pentru cel nechibzuit, …”
24:9 9 The loose conduct of foolishness is sin, „Conduita libertină izvorâtă din nebunie este un păcat, …” „Conduita libertină a nechibzuinţei este un păcat, …”
24:12 Look! We did not know of this,” „Iată că noi n-am ştiut asta!” „Iată că noi nu am ştiut lucrul acesta!” (despre aceasta)
24:16 16 For the righteous one may fall even seven times, and he will certainly get up; „Fiindcă cel drept, chiar dacă ar cădea de şapte ori, se va ridica,” „Fiindcă cel drept chiar dacă ar cădea de şapte ori în mod sigur se va ridica, …”
24:21 With those who are for a change, do not intermeddle. „Nu te amesteca cu cei răzvrătiţi.” „Nu te amesteca printre cei ce doresc o schimbare.”
24:22 that who is aware of the extinction of those who are for a change? „…încât nimeni nu-şi va da seama de dispariţia acestor răzvrătiţi.” „încât cine îşi dă seama de dispariţia celor ce sunt pentru o schimbare?”
24:28 Then you would have to be foolish with your lips. „S-ar putea să trebuiască să vorbeşti nebuneşte cu buzele tale.” „S-ar putea să fii nesăbuit cu buzele tale.”
24:32 32 So I proceeded to behold, I myself; I began taking [it] to heart; I saw, I took the discipline: „M-am uitat şi am luat la inimă lucrul acesta, am văzut şi am învăţat următoarea lecţie:” Traducere prea liberă, explicativă. „Astfel că m-am uitat, eu însumi; am început să-mi îndrept inima asupra acestui lucru; am văzut şi am înţeles disciplinarea:
25:14 is a man boasting himself about a gift in falsehood. „aşa este omul care se laudă cu un dar fals.” (pe care nu îl face) „aşa este omul care se laudă cu un dar mincinos.”
25:22 22 For coals are what you are raking together upon his head, „căci astfel strângi cărbuni incandescenţi pe capul lui, …” „căci astfel strângi cărbuni aprinşi pe capul lui, …”
25:23 and a tongue [giving away] a secret, a denounced face. „iar limba care divulgă un secret, o faţă condamnată.” „iar limba care dă pe faţă un secret, o faţă divulgată.”
26:4 4 Do not answer anyone stupid according to his foolishness, that you yourself also may not become equal to him. „Nu-i răspunde celui fără minte după nebunia lui, ca să ni fii şi tu ca el. „Nu-i răspunde prostului după prostia lui, ca să nu fii şi tu asemenea lui.”
26:5 5 Answer someone stupid according to his foolishness, that he may not become someone wise in his own eyes. „Răspunde-i însă celui fără minte după nebunia lui, ca să nu fie înţelept în propriii lui ochi.” „Răspunde-i prostului după prostia lui, ca să nu devină înţelept în propriii săi ochi.”
PROVERBE ENGLEZĂ OBSERVAŢII PROPUNERE
26:7 7 Have the legs of the lame one drawn up water? Then there is a proverb in the mouth of stupid people. „Cum şchiopătează picioarele ologului când cară apă, aşa este un proverb în gura celor fără minte.” Explicaţia este interesantă dar nu este conform originalului. „Scot oare picioarele şchiopului apă? Aşa este şi un proverb în gura proştilor.”
26:8 8 Like one shutting up a stone in a heap of stones, so is the one giving glory to a mere stupid one. „Ca omul care pune o piatră sub o grămadă de pietre, aşa este cel ce-i  dă glorie unui om fără minte.” „Ca unul care acoperă o piatră cu o grămadă de pietre, aşa este cel ce îl glorifică pe un prost.”
26:9   „În gura celor fără minte.” „În gura unor proşti.”
26:10   „care-l angajează pe cel fără minte sau…” „care îl angajează pe un prost sau…”
26:11 11 Just like a dog returning to its vomit, the stupid one is repeating his foolishness. „…aşa îşi repetă nebunia cel fără minte.” „aşa îşi repetă prostul prostia.”
26:12   „Este mai multă speranţă pentru cel fără minte decât pentru el.” „este mai multă speranţă pentru un prost decât pentru el.”
26:14 14 A door keeps turning upon its pivot, and the lazy one upon his couch. „Uşa se învârteşte mereu în jurul pivotului ei, iar leneşul în patul lui.” Numai dacă uşa este rotativă poate fi vorba despre pivot. „Uşa se învârteşte într-una pe balamalele ei şi leneşul în patul său.”
26:20 contention grows still „…disputa se potoleşte.” „…cearta se potoleşte.”
27:3 but the vexation by someone foolish is heavier than both of them. „dar supărarea pe care o cauzează cel nebun este mai grea decât amândouă.” „pe care o cauzează un nechibzuit este mai grea decât amândouă.”
27:6 but the kisses of a hater are things to be entreated. „dar pentru sărutările celui ce urăşte sunt necesare rugăminţi insistente.” „dar sărutările celui ce urăşte sunt lucruri ce trebuie implorate.”
  27:7 7 A soul that is satisfied will tread down comb honey „Sufletul sătul calcă în picioare mierea fagurelui,…” „Sufletul sătul va călca în picioare fagurul cu miere, …”
27:10 and do not enter the house of your own brother on the day of your disaster. „nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău.” Se pune accent pe natura fratelui. Apoi este vorba despre nenorocire, dezastru etc. „nu intra în casa propriului tău frate în ziua dezastrului tău”
27:13   „iar dacă e vorba de o străină, …” „iar dacă este vorba de o străină…”#
27:15 and a contentious wife are comparable. „şi o soţie certăreaţă sunt la fel.” „…sunt asemănătoare.”
27:16 Anyone sheltering her has sheltered the wind, „Cel ce o ascunde, ascunde vântul, …” „Cel ce o adăposteşte, adăposteşte vântul,”
27:21 21 The refining pot is for silver, and the furnace is for gold; and an individual is according to his praise. „Creuzetul este pentru argint şi cuptorul este pentru aur, însă omul este încercat pe baza laudei sale.” Mai mult sens are dacă laşi ca în engleză decât după maghiară. Oala de rafinat este pentru argint şi cuptorul este pentru aur, şi individul (omul) este conform laudei sale.”
27:22 22 Even if you should pound the foolish one fine with a pestle in a mortar, in among cracked grain, his foolishness will not depart from him. „Chiar dacă pe nebun l-ai pisa cu pisălogul în piuă, printre grăunţele zdrobite, tot nu s-ar îndepărta nebunia de la el.” „Chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă pe cel nesăbuit, printre grăunţele zdrobite, nesăbuinţa lui tot nu se va depărta de el.”
28:14 Happy is the man that is feeling dread constantly „Fericit este omul căruia-i  este frică în permanenţă, dar cel…” Frica are altă nuanţă decât teama. Ferice de omul care are teamă în permanenţă, …”
29:6 there is a snare „este o cursă,” „este o capcană”
PROVERBE ENGLEZĂ OBSERVAŢII PROPUNERE
29:9 9 A wise man having entered into judgment with a foolish man—he has become excited and has also laughed, and there is no rest. „Când omul înţelept intră la judecată cu omul nebun, cel nebun se agită şi râde, şi nu este odihnă pentru cel înţelept.” „Când omul înţelept intră la judecată cu cel nesăbuit, aceste se agită şi râde şi nu există odihnă deloc.”
29:20 There is more hope for someone stupid than for him. „Mai multă speranţă este pentru cel fără minte decât pentru el.” „mai multă speranţă este pentru un prost decât pentru el.”
29:22 22 A man given to anger stirs up contention „Omul iute la mânie stârneşte dispute, …” „Omul iute la mânie stârneşte certuri, …”
29:25 25 Trembling at men is what lays a snare, „Frica de oameni întinde o cursă,” „Frica de oameni este o capcană,”
29:12 12 There is a generation that is pure in its own eyes but that has not been washed from its own excrement. „Există o generaţie care este pură în ochii ei, dar care nu s-a spălat de excrementele ei.” „…care este curată în ochii ei, …”
30:22 and someone senseless when he has his sufficiency of food; „…sub un sclav, care domneşte ca rege, şi sub un nebun, care are hrană pe săturate;” „sub un sclav care domneşte ca rege, şi sub un nesimţit (nesăbuit, neghiob) care are hrană pe săturate.”
31:23 known in the gates „Cunoscut în porţi”
  • (external edit)