Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
Both sides previous revision Previous revision Next revision | Previous revision | ||
ro:religie:subiecte:schisme [20 March2020] Florin Chitiul |
ro:religie:subiecte:schisme [23 December2020] (current) Florin Chitiul [Marea schismă papală] |
||
---|---|---|---|
Line 1: | Line 1: | ||
+ | [< | ||
+ | ====== Schisme ====== | ||
+ | \\ | ||
+ | **SCHÍSMĂ, | ||
+ | \\ | ||
+ | ===== Schisma de la Avignon ===== | ||
+ | {{ : | ||
+ | |||
+ | ===== Schisma Babilonica - 70 de ani - 1270 - 1377 ? ===== | ||
+ | ==== Captivitatea babilonică a papilor şi schisma papală ==== | ||
+ | Rezultatul la care s-a ajuns în urma certei pentru investitură a conferit papei un mare prestigiu şi o mare putere în apus. Unii dintre papi au continuat să urmărească întărirea autorităţii papale. Exemplul clasic de putere este papa Inocenţiu al III-lea, care afirma: „am primit de la Roma mitra, semnul puterii religioase, | ||
+ | |||
+ | La sfârşitul secolului al XIV-lea, papalitatea a avut parte de o nouă confruntare cu puterea lumească, de această dată cu regatul francez, care cunoştea o puternică ascensiune. Deja regele Ludovic al IX-lea cel Sfânt | ||
+ | |||
+ | __Protagoniştii captivităţii | ||
+ | Papa Bonifaciu VIII, şi regele Filip al IV-lea cel Frumos. \\ | ||
+ | Bonifaciu era un om energic, savant, canonist, cu aspiraţii spre dominaţie.\\ | ||
+ | Regele Filip era fără scrupule şi cu o înaltă concepţie despre autoritatea statală. Mobilul conflictului a fost determinat de conflictul dintre Anglia şi Franţa. Acest război a determinat atât pe Filip cât şi pe Eduard al II-lea al Angliei să pună impozite şi pe cler, care s-au plâns Papei. În anul 1296, prin bula Clerici laicos, papa i-a excomunicat atât pe cei care cereau dări de la cler, cât şi pe cei care plăteau dările fără permisiunea lui. Cei doi regi au cerut arbitrajul papei în conflictul dintre ei. Papa a văzut în această cerere un prilej de a-şi întări autoritatea şi prin bula Una sanctam din 1302, afirmă că cel care vrea să se mântuiască, | ||
+ | - a fost anulată bula Una sanctam din 1302,\\ | ||
+ | - bula din 1296 a fost reformulată astfel încât să nu lezeze independenţa Franţei, \\ | ||
+ | - nu a recunoscut oficial faptul că Filip al IV-lea a avut vreo legătură cu incidentul arestării lui la Avignon,\\ | ||
+ | - cel mai mare compromis este a fost acceptarea desfiinţării ordinului templierilor (vezi capitolul dedicat acestora). Toţi papii care au rezidat la Avignon au fost francezi, iar după 70 de ani, se credea că papalitatea a devenit o instituţie franceză. Pentru că ulterior această şedere a papilor la Avignon a fost asociată cu exilul în Babilon al poporului evreu, această realitate istorică a primit numele de „capitivitatea babilonică”Cel care a adus definitiv scaunul papal înapoi la Roma, a fost Papa Grigorie al XI-lea în anul 1377. De acum sediul papei nu va mai fi în palatul Lateran, ci în palatul Vatican din Roma.\\ | ||
+ | __ Evaluarea evenimentului__\\ | ||
+ | Istoricii consideră „captivitatea babilonică a papilor” ca având aspecte pozitive:\\ | ||
+ | -papalitatea era scutită de intrigile de la Roma; | ||
+ | -de multă vreme Roma nu se mai afla în centrul creştinătăţii apusene. Pentru 4/5 din populaţia Europei, o vizită la Avignon era cu mult scurtată decât o vizită la Roma.Istoricii catolici, mai ales cei simpatizanţi ai primatului papal subliniază aspectele | ||
+ | negative\\ | ||
+ | -Avignonul nu se bucura de prestigiul Romei şi nici de istoria cetăţii eterne; | ||
+ | |||