Table of Contents

Pastele

Exodul Cap 12

PASTELE a trece peste (in evreieste). — ziua 14, luna Nisan (Abib), Martie-Aprilie

Versetele:

Atenție: Obiectivitatea noastră e supusa unor mari presiuni din partea obiceiurilor cimentate de-a lungul anilor, a tradițiilor și chiar a superstițiilor. Pentru a naște o sărbătoare asa-zis creștină s-a derapat spre iepuri, ouă de găini colorate sau pictate, cocoșii albi, cozonac, pasca ortodoxa, drobul de miel, postul de 7 săptămâni, înconjurarea bisericii cu lumânare în mana de 3 ori, furatul toacei din cimitir, udatul fetelor cu parfum, conservarea timp de 3 zile a mâncării de paste etc. Acid spus, acestea sunt obiceiuri flagrant păgâne, menite sa facă un mariaj grotesc cu Pastele Evreilor!


Cozonacul: La evrei în timpul Paștelui se pedepsea cu moartea chiar și simpla deținere a unui aluat undeva în casă. Plămădeala este un element de descompunere. Creștinii însă folosesc o larga paleta de dulciuri pe baza de plămădeală în perioada Pastelui fără a realiza sobrietatea evenimentului și nici gravitatea sancțiunii acestei transgresiuni, adică moartea.


Drobul de miel si alte derivate din carne de miel: Soluții culinare moderne de compromis menite sa amelioreze gustul amar al cărnii de miel fript în foc deschis, asezonat cu ierburi amare. Carnea este azi deci coaptă, fiartă, prăjită total sau parțial, conservata la frigider sau prin alte mijloace chimice, fiind servită la ore agreabile, nu de noaptea pana diminuata, cu neglijarea directivelor clare date de către Dumnezeu:


Concluzie (Pastele)

         - Sărbătoare instituita de Dumnezeu pentru a comemora actul divin de salvare a întâilor născuți evrei de la moartea prin executare și eliberarea națiunii Israel din sclavagismul care a durat 430 de ani.          - Nu este o sărbătoare facultativa ci este o sarbatoare-lege, deci obligatorie: Numeri 9:13 - “Daca cineva nu este necurat, nici nu este in calatorie si totusi nu praznuieste Pastile, sufletul acela sa fie nimicit din poporul lui; pentru ca n-a adus darul cuvenit Domnului la vremea hotarata, omul acela sa-si ia pedeapsa pentru pacatul lui.”          - Aceasta sărbătoare nu constituia un divertisment, asa cum este azi sărbătorită de creștini.

Pastele se sărbătorea de către evrei astfel:

  1. Îmbrăcați, încălțați, cu bagajele pregătite de călătorie, cu toiagul în mana, în graba
  2. Nu era un divertisment, se consuma la cele mai neconvenabile ore: de seara pana dimineața, păstrându-se starea de veghe, urgență, suspans și alertă.
  3. Mielul astfel preparat nu va constitui o delicatesa de sezon spre deliciul gustativ ci un ritual sobru, la care se servea pasca nedospita de consistenta tare asemenea cărnii gătite direct în foc la care se adăugau salate și rădăcini amare (hrean, rădăcini de păpădii etc).
  4. Păgânii dacă doreau sa celebreze/comemoreze trebuiau sa se taie împrejur
  5. Ce rămânea până dimineață trebuia ars în foc.
  6. Conexiunea Pastelui cu învierea lui Isus în maniera sărbătorita astăzi e inexacta, nepotrivita și forțată



Pastele - studiu extins

Pesah (Paștele evreiesc) a fost și este o sărbătoare religioasă celebrată de evrei în amintirea eliberării din robia egipteană și ieșirii (exodul) lor din Egipt. Evreii au fost eliberați de Dumnezeu prin intermediu lui Moise și a fratelui sau Aaron în mod miraculos. Termenul de Pesah provine din verbul evreiesc pasare care înseamnă “a trece peste”.

Plagile date egiptenilor din cauza impietririi inimii lui Faraon. Vrajitorii faraonului incercau si ei sa imite aceste minuni facute de Iehova prin Moise.

        Asa cum pe vremea lui faraon, vrajitorii si oamenii de stiinta oculta ai timpului, reuseau sa imite partial puterea lui Dumnezeu, tot asa si aztazi, Satan potrivit cu 2 Cor. 11: 13-15, Satan se transforma intr-un inger de lumina, iar slujitorii sai la fel. Dumnezu spune clar ca dupa roadele lor bune se recunosc slujitorii sai, iar el nu ii recunoaste pe lucratorii faradelegii cum spune Matei 7:13-23. 2 Tesaloniceni 2: 2, 9 - omul faradelegii (anticristul). Biblia ne indeamna sa nu ne lasam inselati, ci sa cercetam scripturile pentru cunostinta exacta. Ioan 17:3 si Ioan 5: 39,40.

        Iehova le-a poruncit israeliţilor să celebreze anual eliberarea lor miraculoasă din sclavia egiptenilor. Biblia numeşte această celebrare Paşte, iar israeliţii comemorau acest eveniment o dată pe an, exact în data în care fuseseră eliberaţi (Exodul 12:24–27; 13:10).

Sărbătorit de evrei în 14 Nisan
Prima luna a anului ⇒ Estera 3:7

Ex 12:18
- Sărbătoarea azimelor se sărbătoarea din 14 Nisan , 7 zile, până în 21 Nisan.

         Exod 12:2 -“Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului. ” http://www.jen.ro/sarbatori_files_0.html “In ceea ce privește creația soarelui, a lunii și a rolului lor în diviziunea timpului, TORA (Biblia ebraică) afirmă: “Fie ca ele să reprezinte semne, anotimpuri, zile și ani” (Geneza 1:14)

        Fiecare lună nouă în calendarul evreiesc începe când este Lună Nouă pe cer, când devine vizibilă prima fâșiuță de lună. In timpuri străvechi, o Lună Nouă începea atunci când luna nouă de pe cer era zărită de doi martori de încredere, care comunicau Sanhedrinului (Conducerea evreiască) data când au văzut-o. Sanhedrinul declara atunci când începe Rosh Chodesh (prima zi a lunii).

        Problema pe care o ridica un calendar bazat pe ciclul lunar este că sunt aproximativ 12,4 luni lunare în timpul a 12 luni solare. Asta înseamnă că lunile și anotimpurile, bazate pe calendarul lunar, respectiv cel solar, nu se aliniază unele cu altele, din moment ce se bazează pe două sisteme diferite care nu se corelează perfect.

        După tradiția ebraică, anumite sărbători trebuie să fie celebrate în anumite anotimpuri. De exemplu, sărbătoarea Paștelui, care are loc în prima lună a calendarului evreiesc, Nissan, trebuie să cadă primăvara. Totuși, Nissan vine cu unsprezece zile mai devreme în fiecare an. Pentru a se asigura ca Nissan și Pastele au loc primăvara și nu cad iarna, toamna sau vara, se adăuga din când în când cate o luna la calendarul evreiesc.

        In secolul patru s-a realizat un calendar stabil bazat pe calcule astronomice și matematice. Acest calendar, folosit încă și astăzi, a stabilit durata lunilor și a creat un sistem prin care se adaugă câte o lună în anumiți ani de-a lungul unui ciclu de nouăsprezece ani. Aceasta asigura corelația calendarului lunar cu calendarul solar și anotimpurile. Luna adăugată, numita Adar II, se adăuga în al treilea, al șaselea, al optulea, al unsprezecelea, al paisprezecelea, al șaptesprezecelea și al nouăsprezecelea an într-o perioada de nouăsprezece ani.”

        Evreii au sărbătorit până la moartea lui Isus de cel puțin 1513 + 33 = 1546 de ori Paștele, adică eliberarea lor din Egipt. O dată cu intrarea creștinismului în lume (filozofia religioasă a lui Isus potrivit căreia trebuie să fi tăiat împrejur cu inima) Isus promovează ca atașamentul fiecărei persoane să izvorască din inimă, nu din obligație. El ne determină la responsabilitate. Tăierea împrejur a inimii înseamnă a-l iubi din inimă pe Dumnezeu nu din respect față de alte persoane.

        Exod 12:43-49. Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: “Iată porunca privitoare la Paști: niciun străin să nu mănânce din ele. Cei străini trebuiau să se taie împrejur pentru a putea sărbători Pastele.

        - Nici un aluat de nici o formă nu trebuia să se găsească în casele evreilor. Cine nu respecta porunca era pedepsit cu moartea. Despre cozonaci și alte articole de patiserie nici nu se punea problema.

Exod 13: 10 - Sărbătoarea se ținea anual.

Cina Comemorativă - Cina cea de taină - Cina Domnului

        Cina de amintire a morţii lui Isus Cristos este o comemorare a morţii sale. Acesta este singurul eveniment pe care Isus Cristos le-a poruncit discipolilor lui să-l comemoreze. Este numit şi Cina cea de Taină sau Cina Domnului. - 1 Cor. 11:20.

        Isus Cristos a instituit această sărbătoare în noaptea Paștelui evreiesc din 33 e.n. Paştele se ţinea o dată pe an, în a 14-a zi a lunii evreieşti Nisan. Pentru a calcula data acestei sărbători, evreii aşteptau echinocţiul de primăvară, când ziua este egală cu noaptea. Cea mai apropiată lună nouă de echinocţiul de primăvară marca începutul lunii calendaristice Nisan. Paştele se ţinea 14 zile mai târziu, după apusul soarelui.

        Isus a celebrat Paştele împreună cu apostolii săi, iar după plecarea lui Iuda Iscariot a instituit Cina Domnului. Aceasta era o sărbătoare nouă care înlocuia din acel moment Paştele evreiesc şi, prin urmare, trebuia ţinută o dată pe an.

Noul legamant
Noul Legământ a fost înființat prin ruperea și împărțirea pâinii urmat apoi de oferirea paharului cu vin.

Care este semnificaţia pâinii şi a vinului servite la Comemorare?

        Vorbind despre pâinea nedospită pe care le-a dat-o apostolilor când a instituit Comemorarea, Isus a zis: „Aceasta reprezintă corpul meu”(Mar. 14:22). Acea pâine simboliza corpul său de carne fără păcat, pe care urma să-l dea ca jertfă pentru ca omenirea să poată avea speranţa unei vieţi viitoare. Cu ocazia Comemorării se acordă o atenţie deosebită vieţii de care se vor bucura cei ce sunt aleşi să facă parte împreună cu Isus din Regatul ceresc. Oferindu-le apostolilor săi fideli vinul, Isus a zis:„Acesta reprezintă «sângele legământului», sângele meu, care trebuie să fie vărsat în folosul multora”(Mar. 14:24). Acel vin simboliza sângele său. Cei ce manifestau credinţă în sângele său vărsat puteau obţine iertarea păcatelor. Cu acea ocazie, Isus a arătat că viitorii săi comoştenitori puteau fi purificaţi de păcate datorită sângelui său. Cuvintele sale indicau, de asemenea, că prin sângele său avea să intre în vigoare noul legământ între Iehova Dumnezeu şi congregaţia creştină unsă cu spirit.

Luca 22:20 - Isus a spus: „Paharul acesta reprezintă noul legământ, pe baza sângelui meu, care trebuie să fie vărsat în folosul vostru“.

Care este semnificaţia Comemorării?
        Isus le-a zis apostolilor săi fideli:„Continuaţi să faceţi lucrul acesta în amintirea mea“(Luca 22:19). Această celebrare este numită adesea Comemorarea morţii lui Cristos. Pavel o mai numeşte Cina Domnului, o denumire potrivită, întrucât a fost instituită seara (1 Corinteni 11:20). Creştinii au primit porunca de a celebra Cina Domnului. Apostolul Pavel a adăugat: „Fiindcă, ori de câte ori mâncaţi această pâine şi beţi acest pahar, continuaţi să vestiţi moartea Domnului până când soseşte el” (1 Cor. 11:26). Astfel, Comemorarea îndreaptă atenţia în mod special asupra rolului important al morţii lui Isus Cristos în realizarea scopului lui Iehova.

        Iehova prevăzuse ca prin moartea lui Isus să fie oferită jertfa umană perfectă necesară răscumpărării descendenţilor lui Adam, astfel ca miliardele de oameni care aveau să manifeste credinţă să aibă posibilitatea să trăiască pentru totdeauna pe un pământ paradiziac. În felul acesta, Iehova avea să-şi împlinească scopul iniţial şi să-şi arate marea iubire faţă de omenire. - Ioan 3:16; Gen. 1:28.

        Ce responsabilitate enormă apăsa pe umerii lui Isus în ultima noapte pe care a trăit-o ca om pe pământ! Isus ştia care era scopul Tatălui său ceresc cu privire la el, dar ştia şi că trebuia să se dovedească fidel în încercare. Ce dezonorant ar fi fost pentru Tatăl său ceresc şi ce mare pierdere pentru omenire dacă ar fi dat greş! Având în vedere tot ce se realiza prin moartea sa, a fost cât se poate de potrivit ca Isus să poruncească să fie comemorată.

Cine are dreptul să se împărtăşească din pâine şi din vin?
Ca sa intelegi asta trebuie sa stii urmatoarele: Bibila vorbeste despre doua categorii de oameni:

Cine s-a împărtăşit din pâine și vin când Isus a instituit Cina Domnului, cu puţin înaintea morţii sale?
- Cei unsprezece apostoli fideli, cărora Isus le-a zis:„Eu închei un legământ cu voi, aşa cum Tatăl meu a încheiat un legământ cu mine, pentru un regat(Luca 22:29. Ei erau invitaţi să domnească împreună cu Cristos în Regatul ceresc (Ioan 14:2, 3). La fel, toţi cei care se împărtăşesc astăzi din pâine şi din vin trebuie să fi fost primiţi de Cristos în acest 'legământ pentru un regat.

Câte persoane se împărtăşesc din pâine şi din vin?
- Isus a spus că numai o „turmă mică“ va primi ca răsplată Regatul ceresc (Luca 12:32). Numărul complet este de 144 000 (Rev. 14:1-3). Acest grup a început să fie ales în 33 e.n. Aşadar, este normal ca aceia care se împărtăşesc astăzi să fie puţini la număr.

        Martorii lui Iehova celebrează Comemorarea la 14 Nisan, după apusul soarelui, conform calendarului evreiesc folosit în secolul întâi. Pentru evrei, ziua începea la apusul soarelui şi continua până la apusul următor. Astfel, potrivit calendarului evreiesc, Isus a murit în aceeaşi zi în care a instituit Comemorarea.

 
* 1 Corinteni 11:24-26 - Ori de câte ori discipolii vor mânca din simboluri vor vesti, deci comemora moartea Domnului Isus.
* 1 Corinteni 11:27 - Responsabilitatea persoanelor care se împărtășesc este foarte mare deoarece este posibil ca cineva sa se facă responsabil de un mare păcat dacă se împărtășește în mod nemerituos, sau nevrednic.
* Ioan 6:53 - Ne dă câteva indicii despre natura importanței trupului lui Isus. Este o "Pâine coborâta din cer".
* Ioan 6:66 - Multi dintre discipoli l-au părăsit deoarece canibalismul și consumarea sângelui erau păcate de moarte în Israel.
* 1 Cor 12:12 - Explică faptul că ingerarea cărnii și sângelui lui Isus nu era un păcat deoarece discipolii făceau parte din același trup, un singur duh, spirit. Fiecare organ al trupului compozit completează armonios întreg trupul. Dumnezeu hotăraște fiecare poziție a discipolilor în acest trup sfânt. Discipolii lui Isus nu trebuiau să se certe pe poziții proeminente în cadrul trupului.
* 12 Cor 12:27 - "Voi sunteți trupul lui Cristos". Trupul lui Cristos nu poate fi constituit din mai multe organe sau elemente decât are.

Care este poziția mea în cadrul trupului lui Cristos? Ce mădular reprezint eu prin care ar trebui sa circule sângele lui Isus?

        Aceste întrebări le punem deoarece textul biblic ne avertizează să nu mâncam în mod nemerituos, nevrednic, trupul lui Cristos, nefăcând corect sau corespunzător diferența între mădularele trupului Domnului, sau dacă avem noi efectiv loc în trupului lui Isus.

        Faptul că suntem avertizați că există posibilitatea de a gusta în mod nepermis sau nemerituos din simboluri ne arată clar și dur că e posibil ca noi să nu merităm să ne împărtășim; deși noi am dori fierbinte să o facem, este posibil să ne mâncam și bem propria condamnare la moarte. NU dorim să ne facem vinovați de moartea Domnului Isus !

        Vorbim despre împărtășirea din simboluri ca despre o chemare cerească specială din partea lui Dumnezeu. Fii Lui Zebedei au băut paharul paharul persecuției creștine și foarte probabil a martiriului. Isus nu a venit să își ofere sângele exclusiv în favoarea unui popor de martiri, nici în favoarea unor persoane dornice de iertare…

        Participarea noastră la Cina Comemorativă este un prilej de respect și adâncă meditație față de sacrificiul făcut de Dumnezeu și Isus Cristos prin aceasta jertfă umană perfectă în favoarea omenirii.

        Așadar noi alegem să îi slujim lui Dumnezeu necondiționat, iar Dumnezeu alege cum și unde să îi slujim, unele persoane fiind alese să facă parte din trupul lui Cristos în calitate de coregenți, regi și preoți împreună cu Cristos, iar pentru alții Dumnezeu a hotărât să ducă la bun sfârșit mandatul inițial din grădina Eden, “creșteți înmulțiți-vă și umpleți pământul” în condiții paradisiace.

        Apocalipsa 14:1
- 144000 de persoane care cântau o cântare nouă. Nimeni nu o putea învăța. Acești oameni aveau talente și aptitudini care ii făceau cu totul speciali. -144000 au fost răscumpărați de pe pământ, ca cel dintâi rod pentru Dumnezeu și pentru Miel. -Sunt virgini, în sensul că nu au avut nici o legătură cu nici o organizație politică sau religioasă și sunt căsătoriți cu Domnul Isus. - In gura lor nu s-a găsit minciună, sunt fără vină -Apocalipsa 7: 4 - 144000 de oameni pecetluiți, sigilați, fapt ce indică spre un număr fix. -Apocalipsa 20:6 - Cei 144000, în calitate de primul rod al secerișului de pe pământ vor beneficia, după cum este firesc, și de prima înviere - vor avea autoritate asupra morții, având perspectiva nemuririi, adică vor deține viața în sine fiind un izvor de viață. (a doua înviere ?) - Vor preoți și regi ai lui Dumnezeu și a lui Cristos și vor împărății timp de o mie de ani peste pământ. -Apocalipsa 7:9-14 - O mare mulțime de această dată, în fața lui Dumnezeu și a mielului, o mulțime care nu putea fi numărată, adică având un număr nedeterminat. Oamenii aceștia vin din Necazul cel Mare care și-au spălat hainele în sângele Domnului.

-Matei 25:31
- Isus va veni împreuna cu toți sfinții îngeri. Cei din partea dreaptă, cei drepți, nu au înțeles când au reușit să fie serviabili și săritori cu Împăratul. Isus replica:

  1. “Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aşa unora dintre cei mai neînsemnaţi dintre aceşti fraţi ai Mei, Mie Mi-aţi făcut!”.

Celor de la stânga le-ar răspuns:

  1. “Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aşa unora dintre cei mai neînsemnaţi dintre aceştia, Mie nu Mi-aţi făcut!”

Aici se vorbește despre 3 categorii: Capre, oi și Frați ai lui Cristos.

-Matei 24: 45 - Care este robul înțelept și credincios pe care l-a pus stăpânul său peste ceata slugilor sale să le dea hrană la timp?

-Apocalipsa.22:1,2 - Râu, cu apa vieții care ieșea din scaunul de domnie a lui Dumnezeu și a Mielului. Pe cele doua maluri era pomul vieții rodind 12 feluri de rod și dând rod în fiecare lună, frunzele pomului slujesc la vindecarea neamului.